Ca să putem prinde sensul metafizic al sărbătorii de azi, trebuie să ținem cont de faptul că Asterix și Obelix aveau Anul Nou pe 1 noiembrie. Atunci beau cantități mari de licoare și-și umflau mușchii gata să se ia la bătaie cu fantomele, care aveau liber în acea noapte. Și când au venit romanii de i-au bătut, au crezut că-s tot fantome. Romanii n-au împrumutat fantomele, ci numai revelionul din 31 octombrie, care s-a adăugat celorlalte revelioane pe care le aveau. Când romanii au bătut, dacii au adus doar revelionul, pentru că dacii aveau deja licoarea și dovlecii. Și astfel au trecut două mii de ani…
Sărbătoarea de Halloween nu prinde la români pentru că pe noi nimic nu ne mai poate speria. Noi avem sperieturi zilnice și orice film de groază la noi are efect de comedie spumoasă.
Apoi, avem revelioane cu ghiotura pentru că fiecare zi e lungă cât un an, iar sărbătorile, cu sfinți și fără, se încalecă unele pe altele.
Moaștele sunt purtate cu repeziciune din loc în loc, preoții cadelnițează neîncetat, poporul se bucură cu o înfiorare sfântă.
Nu ne este frică nici de faptul că demonii umblă liber în noaptea asta și caută să se materializeze intrând în trupurile celor ce nu-s atenți.
În România, dracii au liber tot anul și sar ca popcorn-ul din om în om. Dacă nu mă credeți, deschideți televizorul și uitați-vă la știri.
Faptul că în noaptea asta, oameni îmbrăcați ponosit vin la uși și cer covrigi, mă lasă rece. Deschide ușa în orice zi din an și o să-i vezi tot acolo. Mirosind a urină, nespălați, nemâncați, ei au Halloween în fiecare zi. Și n-o să le dea nimeni nimic nici în noaptea asta, crezând că-s bogătani, sub acoperire, ce vor să facă ,,fun”..
Singura șansă e usturoiul. Mâncat în cantități mari, reglează tensiunea, alungă dracii și partenerii de discuție. De aceea vă invit să luați 13 căciulii de usturoi în gură și să vă duceți diseară la bal pentru că de la ora 19, Camera Deputaților organizează bal de Halloween. Vă surprinde că parlamentarii fac treaba asta? Pe mine nu. Ei nu mănâncă usturoi, nici gura nu le miroase.
Dacă nu vreți să mergeți la bal, puteți sta acasă și să mâncați semințele dovlecilor scobiți, în timp ce vă uitați la un film horror.
În amândouă cazurile veți fi de groază…
Suntem un popor de dovleci goi, fără lumânare, pentru că ea e la capătul tunelului sau la căpătâiul unui amărăștean ce-a trăit o viață de Halloween și a murit de groaza viitorului luminos.
Halloween Fericit!
Vladimir Pustan, “Bucăți de viață”
postare: Dani Petruneac
